sâmbătă, 14 august 2010

Cearşeaful are propriile amintiri

miros de cuvinte
evocă zilele acelea în care aşternuturile
se răsfăţau cu goliciunea ta

trecutul a rămas ca o pată
pe fiecare petec de piele
şi pe un pat obosit

cearşeaful are propriile amintiri
cu noi refugiaţi de prezent
în cerul aceleiaşi guri

adorm de parcă ar fi ultima dată
retrăind în fiecare vis
scenariile noastre care făceau din orice loc
palma lui Dumnezeu

Un comentariu: