luni, 6 septembrie 2010

vioară acordată de îngeri

stăm goi în noaptea fără glas
pe buzele mele îţi tremură sânii
în pulsul pielii tale
cuvintele sunt un strigăt de lemn

printre hainele aruncate vraişte
reconstruim un zbor fără aripi

stăm goi în noaptea fără glas
făptura ta încovoiata în braţele mele
e o vioara acordată
de îngeri

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu