marți, 26 noiembrie 2013

Aforisme de G Gabriel Petru Băeţan în ordine alfabetică

1. A înţelege pe cineva fără a schimba vreun cuvânt, a îi accepta unui alt om slăbiciunile fără să i le judeci, a visa fără să închizi ochii, a dărui totul fără urmă de egoism şi fără să aştepţi nimic în schimb, a sluji o emoţie fără teama de a retrograda intelectual, a îţi închina întreaga viaţă unui om fără să îl superi pe Dumnezeu. Iată adevărata dragoste!

 2. Acolo unde suferinţa nu ară, nici lumina înţelepciunii nu înfloreşte.

 3. Adevărata dragoste evadează mereu atât din lanţurile destinului cât şi din cufărul morţii.

 4. Adevărata frumuseţe se pipăie cu inima.

 5. Adevărata limbă a sufletelor noastre este imună la bruiaje.

 6. Adevărata valoare a vieţii unui om este valoarea pe care o dă vieţii altora.

 7. Amintirile sunt valize pline cu momente care ne vor pansa sufletul la bătrâneţe.

 8. Amintirile sunt ancore ale trecutului în carnea noastră.

 9. Arată-mi cu ce atingeri să îţi strunesc simţurile...

 10. Atâtea daruri dumnezeieşti sunt în jurul nostru că nu are nimeni îndeajuns de multe mâini ca să le poată culege.

 11. Banii reprezintă pentru suflet ceea ce reprezintă o pereche de papuci pentru un invalid. 12. Bunicii – o epopee in carne si oase.

 13. Catedrala copilăriei mele a fost mereu reprezentată de casa bunicilor.

 14. Ca să ajungi să iubeşti cu adevărat un om trebuie mai întâi să împarţi cu el cel puţin o farfurie de încercări divine presărate adesea... cu lacrimi.

 15. Ca să cucereşti cu adevărat o femeie trebuie să o determini să îşi deschidă singură inima. Cheia acestei reuşite ? Sinceritatea la rang de virtute chiar şi atunci când , spre deliciul ei, ai putea să pari ridicol!

 16. Când a zidit Dumnezeu umanitatea a început cu locul copilăriei mele.

 17. Când cineva te abandonează la ananghie prima dată înseamnă că eşti naiv, când cineva te abandonează la ananghie a doua oară înseamnă că eşti prost.

 18. Când iubiţi, fiţi donatori de suflete nu proprietăţi, nu proprietari.

 19. Când plouă amintirile pe limba lor vorbesc despre sfârşit.

 20. Câte anotimpuri trebuie să îmbrace inima mea distanţa dintre noi încât să încapă într-o bătaie de clopot.

 21. Ce altceva este o metaforă decât o vioară acordată de suferinţă?

 22. Ce altceva este poetul decât un compozitor de larmă interioară?

 23. Ce iarnă e singurătatea şi ce primăvară şi ce loc de promenadă amintirea celor dragi.

 24. Ce ironie... În ziua în care ai plecat a început să plouă. De parcă ai convenit cu zeii să îmi întoarceţi spatele.

 25. Ceea ce nu mă lasă să dorm mă va face să visez. Ceea ce nu mă omoară îmi dă aripi.

 26. Ceea ce scriu este sângele meu în carnea altor oameni, credinţa mea şi ultima lumină.

 27. Celor care te atacă să le răspunzi cu bunătate, celor care te lasă de izbelişte atunci când te afli pe marginea prăpastiei să le răspunzi cu iertare, celor care te urăsc fară margini să le răspunzi cu dragoste fără margini

 28. Cimitirele sunt deşerturi.

 29. Cine răzbeşte în ţara suferinţei va răzbi pretutindeni.

 30. Cine să ne ierte păcatele când noi nu ne iertăm unul altuia nici măcar sinceritatea?

 31. Cine va mai forţa întunericul să capituleze la intrarea în sufletele noastre slabe şi neajutorate atunci când vom uita să iubim? 

32. Comuniştii şi-au impus interesele prin forţă. Capitaliştii şi le impun prin îndobitocire.

 33. Copiii sunt răspunsul lui Dumnezeu la toate rugăciunile noastre.

 34. Copilăria rămâne cel mai frumos anotimp al vieţilor noastre întomnate de gânduri.

 35. Creaţia - o punte între om şi Dumnezeu.

 36. Cum să te pot uita când tu eşti singura substanţă de care sufletul meu îşi aminteşte de pe vremea în care trupurile noastre erau praf de stele?

 37. Cuvintele sunt prea puţine. Dacă am comunica prin bătăile inimii ar fi mai multe de spus.

 38. Dacă iubirea a devenit un emoticon pe messenger, o să îi dau lui Dumnezeu un buzz mâhnit că m-a uitat printre oameni.

 39. Dacă iubeşti cu adevărat o femeie nu o smulge din lumea ei,nu îi umbri chipul, nu îi provoca furtună în gânduri şi mai ales, nu îi revendica visele, acele seminţe de lumină lăuntrică. Dacă iubeşti cu adevărat o femeie atunci să o irigi cu tandreţe, să nu laşi să treacă nici măcar o zi fără să o surprinzi, fără să îi oferi soarele de pe cer . Dacă iubeşti cu adevărat o femeie, chiar şi fără să o atingi, înfloreşte-o!

 40. Dacă nu ai plâns niciodată înseamnă că nu ai sfinţit niciodată un vis cu propriii tăi ochi, înseamnă că nu ai văzut niciodată cu ochii sufletului tău curcubeul speranţei.

 41.Degeaba ne umplem valizele cu acatiste. Rugăciunile cele mai puternice sunt lacrimile.

 42. Despărţirile sunt cruci înfipte în suflet, să ştie moartea unde nu mai are farmec.

 43. Despărţirile sunt unghii ale morţii care scormonesc după neprihănire înăuntrul nostru.

 44. Devenim ceea ce îndrăznim.

 45. Doamne, câte potopuri poate suporta o inimă?

 46. Dorul este un instrument de măsură a dragostei.

 47. Douămiismul, acest Bordel al poeziei.

 48. Dragostea poate supravieţui chiar şi fără cuvinte. Nu şi fără tandreţe.

 49. Există şi inimi pe care nu le mai poate mângâia decât Dumnezeu.

 50. Fără deşertul singurătăţii nu am învăţa niciodată diferenţa între oaza dragostei adevărate şi o simplă furtună de nisip, între poezia autentică şi un miraj.

 51. Fără iubire ne-am dezintegra într-o secundă.

 52. Femeia rămâne cea mai palpabilă enigmă.

 53. Fereşte-mă Doamne de automulţumire că de elogiile altora îmi feresc sufletul singur.

 54. Fericirea locuieşte în inconştienţă.

 55. Fiecare după cum merită. Unii la periferia memoriei. Alţii în inima amintirilor care ne străjuiesc sufletul. 

56. Fiecare femeie are în ea ceva din Fecioara Maria.

 57. Gândul posterităţii le cenzurează multor artişti talentul.

 58. Imaginaţia poeţilor interferează adesea cu divinitatea.

 59. Inima este un instrument de măsură al efemerităţii.

 60. Insistenţa cu care un om îşi urmează visele îi prefaţează succesul.

 61. Insulta este veninul omului.

 62. Introspecţia este adn-ul poetului autentic.

 63. Iubirea este amnezie cu propria voinţă.

 64. Iubirea este ca un animal aflat pe cale de dispariţie. Mulţi ar dori să o aibă drept trofeu însă puţini sunt dispuşi să o adape cu propriile lor lacrimi.

 65. Iubirea este cea mai înaltă formă de artă.

 66. Iubirea este cel mai frumos cântec de pian pe care Dumnezeu îl interpretează la clapele inimilor noastre! 

67. Iubirea este Dumnezeu în stare amorfă.

 68. Iubirea este o avalanşă de fluturi pe versantul inimii.

 69. Iubirea este o coliziune de pe urma căreia rămânem siamezi în dreptul inimii.

 70. Iubirea este o corespondenţă wireless între două inimi.

 71. Iubirea este o fiară cu bârlogul în inimi care se hrăneşte cu gesturi de tandreţe.

 72. Iubirea este balamaua dintre două inimi , o articulaţie care menţine în picioare cerul.

 73. Iubirea este cimitirul egoismului.

 74. Iubirea este un cutremur cu epicentrul în inimă.

 75.Iubirea este un strop de dumnezeire într-un ocean de disperare.

 76. Iubirea ne învaţă că orice, chiar şi infinitul , se poate divide la doi.

 77. Iubirea poate transforma orice atelă într-o aripă.

 78. Iubeşti cu adevărat o femeie atunci când îi poţi auzi toate gândurile , chiar şi pe întuneric, în vocea pielii. 

79. Înaintea dragostei până şi monştrii capătă nobleţe.

 80. Înaintea morţii suntem la fel de neajutoraţi ca un copac înaintea securii.

 81. În ceea ce mă priveşte, să plouă tot anul. Te-am ascuns între două bătăi de inimă.

 82. În cimitire tăcerea e vie.

 83. În iubire ne oferim sufletul pentru eternitate şi fără nici un fel de garanţie celui de la care aşteptăm rate zilnice de tandreţe.

 84. În momente de singurătate şi de suferinţă nebună femeia e cea mai bună farmacie de vise.

 85. În orice pahar de înţelepciune sunt diluate şi lacrimi.

 86. Întinde mâna la nevoile altora şi ţi se vor întinde aripi la nevoile tale.

 87. Întoarce-te, ca să mai pot convieţui cu mine însumi.

 88. Într-o lume plină de nomazi ai cărnii fidelitatea rămâne cea mai autentică şi indubitabilă declaraţie de dragoste.

 89. În spatele fiecărui bărbat puternic se află de fapt mama care l-a purtat în pântec şi care i-a sădit în suflet şi minte răsad de lumină lăuntrică.

 90. În privirile îndrăgostiţilor sălăsluieşte Dumnezeu.

 91. În zâmbetul copiilor zâmbeşte Dumnezeu.

 92. La ce i-ar folosi unui om tot aurul din lume dacă şi-ar vinde sufletul?

 93. Lacrima este afluentul înţelepciunii. .

94. La polul opus al succesului nu se află eşecul, ci lipsa de ambiţie!

 95. Leneşului nu doar faptele îi sunt anemice, ci şi visele.

 96. Literatura fără cititori este ca un cântec de pian închis într-o stâncă.

 97.Lucrurile cu adevărat importante în viaţă nu se cumpără şi nu se măsoară. Se râd,se plâng, se tremură. 

98. Mai bine cu aripile în atele decât cu memoria imaculată.

 99. Mai bine un şoim anonim decât un papagal celebru. 

100. Minciuna este rujul gurilor necredincioase.

 101.Miracolele nu se aşteaptă. Miracolele se trăiesc. Miracolele se determină.

 102. Moartea este o târfă ce violează suflete pe centura dintre cele două lumi.

 103. Ne este mai teamă de ridicol decât de minciună.

 104. Nicăieri în lume iarba nu va avea un miros mai proaspăt, cerul înstelat nu va avea o grafică mai bună şi mâncarea nu va avea un gust mai dumnezeiesc , nicăieri în lume sufletul nostru nu se va simţi mai uşor şi mai aproape de absolut, decât în locul în care am copilărit.

 105. Nicăieri în lume nu se strâng mai mulţi actori rataţi decât la o înmormântare.

 106.Nu oricine poate accepta că ruptura creată între două inimi este de cele mai multe ori iremediabilă. 

107.Nu suntem ceea ce reflectă oglinda ci ceea ce reflectă faptele noastre în sufletul celor care ne înconjoară.

 108. Nu suntem niciodată îndeajuns de sinceri să putem fi transparenţi.

 109.Nu tot ceea ce ne gâdilă la orgoliu ne face bine la suflet.

 110. Nu tot ceea ce ne trece prin minte se numeşte revelaţie.

 111.Nu vreau să fiu consecinţa activităţii celorlalţi oameni! Vreau ca lumea întreagă să devină portretul activităţii mele!

 112.O naţiune fără eroi este invalidă. 

113.O simplă lacrimă poate dizolva munţi întregi de tăcere şi teamă.

 114. Oare cum am putea defini poezia noi aceştia care prin poezie , ne ducem crucea?

 115. Oare despărţirile proiectează sfârşitul lumii înlăuntrul nostru?

 116. Pe drumul spre golgota întodeauna primul pas este o femeie.

 117. Pe lângă ceea ce îţi pot face oamenii, moartea este incomparabil, mai blândă.

 118. Pe unii suferinţa îi stoarce atât de tare încât nu mai rămâne în ei decât poezie în forma cea mai pură. 

119. Pentru cei mai mulţi dintre oameni moartea este prefaţa uitării absolute.

 120. Plină ţara de profeţi şi de proşti "inteligenţi".

 121. Ploaia este dorul cerului de praful de stele din care au fost plămădiţi oamenii.

 122. Plumbul din ochii unora, cianura din inima altora.

 123. Prea multe iubiri se împotmolesc în sângele nostru ca nişte vapoare în bancuri imaginare de nisip.

 124. Prin iubire Dumnezeu a încercat traducă pe limba oamenilor absolutul.

 125. Poetul. Acest seismograf al profunzimii umane.

 126. Poţi uita ce ai admirat însă nu poţi uita niciodată ceea ce ai iubit din tot sufletul.

 127. Primăvara este poezia scrisă de natură.

 128. Puţine inimi mai interpretează corect simfonia iubirii.

 129. Realitatea actuală este portretul degradării noastre lăuntrice.

 130. Rezistă în timp numai iubirea în care îţi investeşti tot sufletul fără speranţa amortizării.

 131. Să fii iubit e o binecuvântare, să iubeşti pe cineva care te iubeşte e un miracol.

 132. Sămânţa este biografia unei flori.

 133. Să nu abdici de la visele tale nici măcar sub ghilotină. Să nu ai nici un fel de respect pentru convenţional indiferent de felul în care te vor privi ceilalţi. Viitorul aparţine celor care sunt dispuşi să renunţe la totul pentru visele lor. Nebunia lor va propulsa umanitatea dincolo de graniţele imaginaţiei.

 134. Să nu distrugi în singurătate amintirile pe care ţi le-ai construit cu sudoare şi lacrimi în dragoste.

 135. Să nu judecăm noi ceea ce nu judecă nici măcar Dumnezeu.

 136. Să plouă chiar şi cu îngeri. Cicatricile dragostei tot nu vor putea fi şterse din oameni.

 137. Sângele omului - manuscrisul efemerităţi.

 138. Scopul fundamental al poeziei este să îndulcească neantul.

 139. Se poate trăi şi fără dragoste. La stadiul de larvă.

 140. Singura formă de superioritate cu care sunt de acord şi pe care o accept ca fiind veridică este bunătatea.

 141. Singurătatea este postul inimii.

 142. Singurătatea este o temniţă cu trepte care coboară spre inexplicabil.

 143. Singurătatea îmi linge rănile ca un câine de pază.

 144. Singurătatea mea este ca o rană moştenită ce nu poate fi cusută cu nici un alt om.

 145. Singurătatea . Pentru unii o cârciumă . Pentru alţii un altar. 

146. Suferinţa este cea mai expresivă muză.

 147. Suferinţa este genomul înţelepciunii.

 148. Suferinţa rămâne călimara cea mai de preţ a poeţilor.

 149. Sufletul - locul în care doamna moarte îşi rupe tocurile. 

150. Sufletul - o floare de colţ în pustiul cărnii.

 151. Sunetul ploii – apa încercând să imite muzica pe care o ascultă Dumnezeu în fâlfâitul din aripi al îngerilor.

 152. Suntem mori de vânt într-o clepsidră suspendate de cuvântul dragoste.

 153. Sunt iubiri în care murim şi iubiri în care renaştem.

 154. Sunt lumini care ne umbresc sufletul şi întunericuri care ne descâlcesc gândurile.

 155. Sunt nopţi în care mă simt atât de singur încât, din milă, moartea mă ţine de mână.

 156. Sunt oameni care nu au curajul să îşi mărturisească nici măcar dragostea darămite gândurile cele mai adânci.

 157. Sunt scări ce duc spre Dumnezeu şi trec prin noi în vreme ce noi căutăm cu disperare dovezi ale paradisului în mocirla promiscuităţii.

 158. Şi amintirile au nevoie de tandreţe.

 159. Şi un suflet îngenuncheat tot biserică este...

 160. Tăcerea este coloana sonoră a singurătăţii.

 161. Timpul cel mult ne poate jefui de prezenţa celor dragi însă niciodată de amintirea lor.

 162. Toamna este modul naturii de a ne reaminti cât de efemeri suntem.

 163. Toamna le testează sufletelor noastre rezistenţa la melancolie.

 164. Toate alegerile pe care le facem reprezintă puncte de conexiune cu destinul nostru.

 165. Toate umbrele poartă amprenta morţii.

 166 .Unele cuvinte ne muşcă din carne mai violent ca orice animal. Unele animale ne mângâie din privire mai blând ca orice cuvânt!

 167. Unele iubiri sunt un atentat la luciditate.

 168. Unde altundeva se poate refugia inima omului dinaintea intemperiilor vieţii decât într-o altă inimă? 

169.Unii oameni poartă măşti chiar şi atunci când se privesc în oglindă.

 170.Vai de naţia în care clovnii se autoproclamă regi.

 171. Vai de sufletul prin care nu a arat niciodată plugul dragostei.

 172. Văd fericirea ca pe o bibliotecă cu cerul pe post de tavan construită exact în mijlocul sufletelor noastre.
173.Viaţa e prea scurtă ca să îţi iroseşti timp cu oameni care irosesc vise.

 174.Viaţa nu rămâne niciodată restantă la capitolul suferinţă. 

175. Vine un prieten la mine şi îmi spune: mi-am cheltuit toţi banii cu femeia iubită şi tot nu a fost îndeajuns ca să o păstrez lângă mine, ca să o fac fericită. Vine un poet la mine şi îmi spune: mi-am cheltuit toate cuvintele cu femeia iubită şi tot nu am reuşit să o determin să rămână în paginile inimii mele. Vine Dumnezeu la mine şi îmi spune:" Nu bani, nu cuvinte, nu timp trebuie să cheltui cu femeia iubită. Cheltuie-ţi tot sufletul şi la nevoie toate lacrimile cu femeia iubită şi chiar dacă ea nu va rămâne alături de tine, tu vei fi rămas bogat în suflet şi amintiri." Acesta, acesta este adevăratul preţ pe care trebuie să îl plătim dragostei.

 176. Vitrina - sicriul de sticlă al frumuseţii fizice.

 177.Vreau să mă dezbraci de cuvinte până când inima mea va rămâne fără secrete.